Comenzi


Comanda CREATE

Pentru crearea unei tabele se foloseşte comanda CREATE TABLE.
Cea mai simplă formă a acestei comenzi, în care pentru moment nu se definesc valori implicite pentru coloane şi nu definim nici o restricţie este:
CREATE TABLE numetabel
( coloana1 tip1,
coloana2 tip2,
...
coloanan tipn )

unde - numetabel este numele atribuit tabelului nou creat.
Acest nume trebuie să respecte restricţiile privind definirea numelor despre care a discutat în capitolul II.1.
- coloana1, coloana2, ..., coloanan sunt numele coloanelor din tabela nou creată
- tip1, tip2, ..., tipn reprezintă tipul datelor ce vor fi reţinute în coloanele tabelei nou create şi dimensiunea (dacă este cazul).
Principalele tipurile de date existente în Oracle au fost prezentate în capitolul I.3.
Pe lângă numele tipului respectiv se precizează în paranteză lungimea tipului, respectiv numărul de caractere pentru un şir de caractere, sau numărul total de cifre şi numărul de cifre de după virgulă pentru valorile numerice

Comanda SELECT

Interogarea datelor stocate în baza de date este considerată cea mai importantă facilitate a unui SGBD. În SQL ea se realizează prin intermediul comenzii SELECT. Comanda SELECT este folosită doar pentru interogarea datelor, ea neputându-le modifica. Așa cum am vazut mai înainte, comanda SELECT implementează toți operatorii algebrei relaționale. O instrucțiune SELECT cuprinde în mod obligatoriu cuvântul cheie FROM. Cu alte cuvinte, sintaxa minimală pentru comanda SELECT este: 

SELECT atribute

 FROM obiect.

 După cuvântul cheie SELECT se specifică lista atributelor ce urmează a fi returnate ca rezultat al interogării, iar după cuvântul FROM se precizează obiectele (tabele, vederi, sinonime) din care se vor selecta aceste atribute.

Comanda INSERT


Pentru a adăuga înregistrări noi într-un tabel MySQL, se folosește comanda INSERT INTO. Există două metode prin care o interogare INSERT poate fi scrisă: 

1) Prima metodă nu specifică numele coloanelor unde datele vor fi introduse, ci doar valorile lor. 

INSERT INTO nume_tabel 

VALUES (valoare1, valoare2, valoare3, ...) 

În această metodă, trebuie să specificați o valoare pentru fiecare coloană, chiar dacă este NULL. Dacă sunt cinci coloane în tabel, trebuie să adăugati cinci valori, separate prin virgulă.

 2) Pentru a doua metodă se specifică atât numele coloanei /coloanelor cât și valorile care vor fi intoduse:

 INSERT INTO nume_tabel (coloana1, coloana2, coloana3,...) 

VALUES (valoare1, valoare2, valoare3,...) 

Aceasta este în general metoda preferată, deoarece puteți adăuga doar coloanele care vor primi valori. Orice coloană căruia nu îi este atribuită o valoare va fi tratată ca NULL (sau îi va fi dată valoarea default, dacă aceasta este definită). Dacă o coloană nu poate avea valoarea NULL (a fost definită ca NOT NULL) și nu are o valoare default, nespecificând o valoare va genera eroare.